Medierea pentru toti Beatrice Blohorn-Brenneur

Cumpara Medierea pentru toti Beatrice Blohorn-Brenneur de pe carturesti.ro, la pretul de 24,⁰⁸ lei.

Fără a ne cunoaște unii pe alții, avem uneori imagini despre persoane, profesii, instituții (…) pe care le numim reprezentări. Aceste reprezentări ne vin în minte atunci când nu se vorbește despre dl. X., dna Y…. Dar și atunci când nu se vorbește despre muncitori, funcționari, contabili, patroni, infirmieri, mediatori, avocați, magistrați… Câteodată chiar, când întâlnim un muncitor, un patron, un infirmier, prejudecățile noastre funcționează ca un filtru: îl vom vedea mai degrabă pe acesta decât realitatea celuilalt. Mai rău: în această cercetare a adevărului se întâmplă chiar ca profesionistul însuși să caute uneori a se conforma cu imaginea presupusă de public. Or, aceeași persoană se poate descoperi foarte diferit în cadrul său profesional și în alt context: amical, familial etc. Persoana formează un tot. Béatrice Blohorn-Brenneur este magistrat. Eu am întâlnit-o la diverse conferințe referitoare la mediere. De departe, bineînțeles, ca orice ființă umană, nu am scăpat acestor proiecții asupra profesiei. Chiar după 15 ani de activitate, în fața a sute de magistrați în cadrul formării continue la École nationale de la magistrature, mi-am păstrat imaginea prestabilită a magistratului: sobru, serios, grav, chiar pretențios uneori, situându-se deasupra unor implicări, sigur pe piedestalul său, simțindu-se poate chiar superior celorlalți. Foarte repede, Béatrice Blohorn-Brenneur m-a interesat mult, pentru că persoana sensibilă a magistratului mi-a apărut în spatele imaginii profesiei sale. La fel, relaționarea cu mai mult de o mie cinci sute de avocați întâlniți în cadrul formării cu privire la mediere, m-a făcut să-i cunosc prin prisma legăturilor amicale, în afara funcției. Am descoperit atunci magistrați și avocați care, departe de a fi înfumurați, erau modești, în căutarea unei certitudini în cunoașterea subtilităților, relațiilor umane, sursă a numeroase conflicte pe care le conduseseră, conciliaseră sau judecaseră. Aceste cunoștințe nu le-au fost transmise la cursurile pentru formarea lor profesională inițială. De la formarea juridică la formarea pentru mediere Ce am aflat despre formarea profesională generală în domeniul juridic? Aceasta este foarte aprofundată și tinde să formeze avocatul sau magistratul care ascultă părțile (sau ia cunoștință de conținutul unui dosar), să găsească, în spatele cuvintelor, textul de lege care îi va permite să definească cine ar avea dreptate și cine nu. Meritul dreptului este acela de a propune un cadru de referință, atât în relațiile private, pentru a permite exercitarea libertăților, cât și în ceea ce privește ordinea publică, obligatorie. Dar dreptul nu poate reglementa totul: în cuplu: certurile legate de gelozie, grade de cultură diferite, în educația copiilor, prea multe sau lipsa relațiilor afective sau sexuale în familie: asupra posibilelor escapade, ritmicitatea vizitării nepoților de bunici. în cadrul succesiunilor: asupra atribuirii precise a diverselor bunuri, asupra ajutorului sau asistenței defunctului de un moștenitor sau altul… în cazurile de vecinătate: cuvinte jignitoare, tonul vocii, amenințările, acuzațiile aruncate asupra celuilalt de nerespectare a legii privind zgomotul, limitele proprietății și folosința spațiului… în cadrul relațiilor profesionale: între funcționari sau asociați privind gestiunea, publicitatea, recrutarea personalului, remunerare, condițiile de muncă… între întreprinderi: cu deosebire când contractul n-a prevăzut totul, disfuncționalități și durata de funcționare a unor mașini, erori, uzarea brevetelor și altor drepturi de proprietate intelectuală prezentând similitudini, reținerea informațiilor… Această listă, care ar putea fi mult mai lungă, lasă să se întrevadă spații imense din ceea ce se prezintă cotidianul și căruia, luat singur, dreptul nu-i răspunde decât parțial. În plus, ne întâlnim cu cazuri de alegere între două răspunsuri: permis/interzis, pe drept/pe nedrept, conform/neconform. Atunci când aria soluțiilor ia în considerație particularitatea cauzei, se oferă multiple combinații pentru a rezolva „pe unul sau pe altul”, cu posibilități variate în timp, în spațiu, materiale sau despăgubiri bănești, reguli la care să se supună, garanții. Este ceea ce fac persoanele când vorbesc unele cu altele sau stabilesc proiecte și soluții. Dar acestea pot, de asemenea, să frâneze, să blocheze sau să atace identitatea celuilalt în cadrul conflictului. Ce dorim deci să se înțeleagă? Toate acestea reprezintă ceea ce autorul a înțeles pe deplin pe parcursul exercitării funcțiilor sale. Béatrice Blohorn-Brenneur a căutat, prin cunoașterea umană și, în particular, prin cunoașterea comunicării umane, tot ceea ce putea fi complementar cunoștințelor sale juridice. A cercetat și s-a format. A învățat și a pus în practică ascultarea justițiabilului. A invitat persoanele aflate în conflict să vorbească și să explice, în mod egal, să se asculte fără să se atace. Le-a sugerat deseori să o facă cu sprijinul unei persoane din afară, capabilă să vegheze &ic